Carstul şi carstificarea
Dintre toate tipurile de roci, calcarele impun cel mai viguros şi spectaculos relief, relieful carstic. Calcarele sunt roci sedimentare (evaporitice) ce
iau naştere prin procese chimice, biogene şi organogene. Sunt roci monominerale, formate dintr-un singur mineral, carbonatul de calciu
(CaCO3). S-au format în trecutul geologic al Terrei, prin depunerea carbonatului de calciu, cu o rată medie de 10-20 cm pe mileniu.
Carstificarea (modelarea calcarelor) este rezultatul procesului natural de dizolvare a rocilor solubile. Procesele carstice se dezvoltă în urma
interacţiunii dintre apa din natură şi calcare, acestea fiind roci cu un comportament unic printre celelalte, deoarece au capacitatea de a se dizolva.
Apa, încărcată cu bioxid de carbon (CO2) din aer, formează acidul carbonic (H2CO3) care acţionează asupra carbonatului de calciu (CaCO3),
determinând procesul de carstificare. Depunerea carbonatului de calciu din soluţie, ca urmare a modificărilor de presiune şi temperatură, stă la
baza procesului de formare al speleotemelor (stalactite, stalagmite, coloane, domuri, văluri, clusterite, etc). Totuşi, procesul de carstificare nu ar fi
posibil fără existenţa faliilor, fracturilor şi fisurilor care afectează masa calcarelor. Acestea sunt un rezultat al proceselor tectonice manifestate în
timpul mişcărilor orogenetice (de cutare/faliere/comprimare a munţilor), care sunt principalele şi singurele căi de pătrundere a apelor în masivele
calcaroase.
Peştera în platoul carstic Stracoş -Tăşad
Peştera Stracoş este localizată în partea de vest a munţilor Pădurea Craiului, în apropiere de localităţile Tăşad la nord şi Drăgeşti la sud şi se
dezvoltă în calcarele tortoniene ce formează Dealul Corbului (318,7 m altitudine). Platoul carstic Stracoş-Tăşad prezintă o remarcabilă
netezime, rezultat al faptului că suprafaţa acestuia reprezintă suprafaţa structurală primară a calcarelor tortoniene de aici. Prin eroziune
regresivă, văile din jur au disecat marginile platoului sub forma unor promontorii de calcare, Dealul Corbului fiind unul dintre aceste promontorii,
individualizat de Valea Corbului spre sud-vest şi Valea Stracoşului la nord-est. Peisajul carstic este completat de prezenţa dolinelor, în număr
mare, pe suprafaţă platoului.
Geneza peşterii Stracoş
Peştera s-a format de-a lungul unei falii principale care străbate platoul Stracoş-Tăşad, orientată NE-SV şi pe fracturile şi fisurile de sprijin ale
acesteia. Numeroasele sectoare de tavan plan, dispus oblic, arată predispoziţia tectonică a peşterii formată pe faţă de strat. Apa care a folosit
aceste fracturi şi fisuri pentru a pătrunde în peşteră, provine din Valea Corbului sau din drenajul dolinelor de la suprafaţă. Golul carstic a preluat
toată apa din Valea Corbului, aşa încât aceasta se prezintă sub forma unei văi seci, al căui traseu este marcat de prezenţa unor doline aliniate dea
lungul văii. Ca urmare, nivelul de bază al văii Corbului, este mai ridicat decât traseul subteran al apei din peşteră. Valea Corbului redevine activă
odată cu ieşirea apelor, prin intrarea aval a peşterii.
Istoricul descoperirii peşterii
Peştera este amintită în literatura de specialitate, pentru prima data, de către A. SCHMIDL (1863) iar ulterior,
în perioada 1969 şi 1970 V. FEŞNIC o descrie şi o cartează pe o distanţă de 670 m. În 1978, N. Paul, I. Corba
şi A. Strugăreanu fac joncțiunea galeriei principale de peşteră cu intrarea din amonte, iar L. Valenaş, N. Paul
şi N. Sasu, prin cartări, adăugă distaţa pe harta până la 965 m. În 2023, cu ocazia amenajării turistice, se
reface cartarea de către D. Szabo și V. Ciulea, stabilindu-se lungimea la 984 m, denivelarea de -9,6 m şi
dezvoltarea de 418 m.
Descrierea peşterii Stracoş
Peştera se prezintă sub forma unei galerii principale cu două intrări, una în amonte şi alta în aval, străbătută
în totalitate de un curs de apă. De-a lungul traseului subteran, cursul principal primeşte numeroşi afluenţi,
care nu sunt altceva decât drenaje ale apei din dolinele de suprafaţă.
După intrarea din amonte, care are dimensiuni reduse de 0,6 x 0,4 m, se trece într-o săliță, în care apare un
afluent dinspre dreapta și unde există o poartă de protecție care închide accesul în peşteră. De la poartă,
peștera continuă printr-o galerie îngustă, de tip “laminor”, pe un târâș de circa 80 m, prin două lacuri. Galeria
se deschide pe alocuri sub forma unei diaclaze înguste si cu multe resturi de lemn. Urmează două săli, Sala
Tipo și Sala Mare, cu numeroase concrețiuni de calcit (de un alb curat), care pot fi urmărite pe o lungime de
circa 60 de m. Zonele din aval sunt marcate de prezenţa tavanelor dezvoltate în lungul feţelor de strat, la
care se adaugă niveluri de eroziune, marmite, hornuri în care se adăpostesc temporar colonii de lilieci,
pasaje fosile şi poduri naturale. Spre ieşirea din aval, se intră în zona amenajată turistic, care are o lungime
de circa 150 m. Ieșirea din aval, debuşează spre un splendid amfiteatru natural, cu un portal de 9 x 4 m,
suspendat deasupra văii Peşterii, în care pârâul din peșteră se revarsă printr-o succesiune de cascade și
marmite.
Atracţii turistice în afara peşterii Stracoş
Zona intrării din aval poate fi admirată şi de pe parcursul amenajat de “via ferrata” sau de pe podul suspendat,
care fac posibil accesul la peisajul carstic, cu echipament specializat și in zonele fosilifere de sub portal. La 93 de
m aval de peșteră, se poate urma traseul spre Izvorul cu Susurici, localizat pe versantul stâng al văii, suspendat
la 12 m faţă de albie, cu scopul de hidratare și continuare spre minunile naturale, din zona speoturistică a
carstului din arealul Stracoș-Tășad-Drăgeşti.
Program de Vizită
Valabil pentru perioada 24 Mai – 30 Iunie 2024
Săptămânal, de Luni până Joi, între orele 13.00-18.00 pe bază de planificare.
In zilele de Sâmbătă și Duminică între orele 10.00 – 18.00 fără planificare.
Planificarea se face în zilele lucrătoare între orele 11.00 -14.00 la telefon: 0259324545, cu cel puțin o zi înaintea datei solicitate.
Vizitele se planifică la ore fixe în intervalul orar 13.00-18.00 , mărimea grupului fiind de maxim 8 persoane/intrare/15 min.
Intrarea se face pe bază de taxare directă la intrarea în peșteră sau în zonele de parcare reglementate. Plata se face în numerar cu eliberarea de chitanță/bon fiscal.
Tarifele Vizitare Peștera Stracoș și Viaferrata
Adulți = 20 Lei/Persoană
Copii/Adolescenți (5-18 Ani ) = 10 Lei/Persoană
Pensionari = 10 Lei/Persoană,
Grupurile organizate cu mai mult de 15 persoane cu responsabil de grup au reducere în baza tabelului nominal cu grupul de reducere astfel:
Adulți = 15 Lei/Persoană din grup
Copii/Adolescenți (5-18 Ani) = 5 Lei/Persoană din grup
Copii sub 5 ani, locuitorii Comunei Drăgești, speologii și salvaspeologii legitimați la asociații, personalul administrativ și cercetătorii implicați în studierea peșterii au acces gratuit.
Taxă închiriere Viaferrata 80 Lei / Echipament incluzând și accesul pe traseu.
Taxă parcurs Viaferrata cu echipament propriu = 20 Lei